Scrisoare catre..

Dragul meu , Te iubesc pentru că iubesc când mă iubeşti, că îţi iubesc buzele şi iubesc să aud când îmi zici că mă iubeşti şi iubesc când mă iei în braţe şi îmi zici că ţi-a fost dor de mine, pentru că suntem perfecţi şi frumoşi împreună, pentru că mă asculţi, pentru că eşti tu şi te iubesc pentru că mă iubeşti pentru ceea ce sunt, nu ce aş putea fi, te iubesc aşa cum eşti: saten, cu doi ochi mari şi verzi, frumos, nebun, pentru că sunt geloasă şi posesivă, pentru că eşti numai al meu şi sunt numai a ta, pentru că viaţa mea s-a schimbat alături de tine,mă ciupeşti, ma gâdili[stiind ca nu imi place sa o faci], pentru că pot sa îţi zic orice, oricând, pentru că şi tu la rândul tău eşti gelos, pentru că îţi poţi da seama de fiecare dată când am ceva, pentru ca nimeni nu mai e ca tine, pentru că mi se face dor de tine dacă nu te văd o oră, pentru că nu vrei să pari ceea ce nu eşti, pentru că nu mă minţi,indiferent de situaţie, pentru că mereu mă ierţi când fac vreo prostie, pentru că ţi-ar păsa daca aş păţi ceva, pentru că ştii să faci cartofi prăjiţi, pentru că ai grijă de mine necondiţionat, pentru că mi-ai zis mai demult că nu vrei să mă pierzi[si desi din pacate am trecut prin asta pot spune ca ma bucur ca s-a intamplat...pentru ca ne-am regasit unul pe altul ],pentru că îmi place cum zâmbeşti şi că îmi plac pozele tale chiar dacă nu iţi zic mereu, pentru că ne inţelegem uneori ca turcii, pentru că nimeni nu mă cunoaşte mai bine decât tine, pentru că atunci când mă întorc acasă de la întalnirea noastră mă gândesc la noi, pentru că ai fi in stare să îmi zici o mie de tâmpenii pe minut care m-ar face să râd, nu să te dispreţuiesc, pentru că m-ai duce în cele mai ciudate şi în cele mai plăcute locuri, pentru că ador sa mă trezesc lângă tine dimineaţa, pentru că mi-ai zis că o sa fiu soţia ta, pentru că atunci când mergi ai pasul mare şi grăbit şi eu mă chinui să te ajung din urmă, pentru că ele mă urasc şi tu mă iubeşti, pentru că mă strângi atât de tare în braţe încât îmi iei aerul, pentru că lângă tine mă simt în largul meu, pentru că dacă ne certăm ştiu că ne vom împăca oricum, pentru ca ador cand dansezi langa mine,pentru ca ma enervezi psihic cand stai si joci fifa si eu sunt langa tine,pentru ca tipi la mine cand nu am grija de mine, pentru ca esti uituc si uiti de existenta mea uneori,pentru ca te intelegi cu frate-miu, pentru ca ... pentru că aş putea găsi mereu motive pentru care te iubesc. Şi iti multumesc ca ma iubesti ,niebunule! Cu iubire,a ta pacoste.

Te iubesc cat se poate de complicat !

Uneori esti prostut, esti un ciudat si un copil. Nu te inteleg si te critic. Dar apoi ma gandesc ca si eu sunt la fel. Sunt ciudata prin felul in care te iubesc si prin felul cum o arat. Sunt un copil rasfatat. Suntem diferiti, dar extrem de asemanatori. Radem la aceleasi glume, ne plac aceleasi lucruri. Eu sunt mai visatoare, tu mai realist. Apoi sunt matura si tu mai copil. Ne contrazicem, ne certam, ne tachinam, dar pana la urma ajungem la acelasi numitor. Cand sunt suparata, faci tot ce iti sta in putinta sa-mi schimbi starea, desi, facand asta, devii putin caraghios. Dar o faci oricum. Ma privesti cand dorm, cand plang, cand rad nebuneste, cand sunt mofturoasa si intoarsa pe dos. Ma privesti in tacere cum te cert, cum iti reprosez si te acuz. Ma privesti cu iubire, cu intelegere. Ma asculti, ma intelegi, ma sfatuiesti, imi spui ca esti mandru de mine si ca ma vrei alaturi pentru totdeauna. Asa, ciudata cum sunt eu. Ma iubesti. Nu stiu exact cum ai ajuns sa faci asta, dar o faci. In cel mai frumos si sincer mod. Iar eu iti multumesc pentru asta. Si eu te iubesc. In cel mai ciudat mod posibil. Al meu. Dar te iubesc! Mereu. Si cand te cert si cand te sarut si cand ma pierd in bratele tale si cand iti intorc spatele daca ma supar. Te iubesc! Nu simplu, ci cat se poate de complicat!.

instabilitate

"Durerea şi dezamăgirea ce l-au cuprins aveau desigur un nume, o semnătură. Era semnătura ei - "suma tuturor femeilor" pe care el le avusese de-a lungul vremii şi pe care el le rănise la rândul lui. Abia acum aflase că nu va mai fi niciodată cel care a fost până s-o întâlnească şi să o aibă în braţele lui. '' Cand am gasit citatul asta mi-am pus un semn de intrebare ..Oare tu chiar ma iubesti atat de mult pe cum imi spui ? Mi-e frica,mi-e frica de tine . N-ai idee cat incerc sa-mi tin in frau sentimentele mele pentru tine.Nu vreau sa ma ranesti ,pentru ca daca ai face asta,as ramane cu nimic. Incerc sa-ti ofer tot ce pot si ce nu pot ca sa fie bine pentru tine,pentru mine,pentru noi .Cu toate ca acum esti in spatele meu si dormi si ma pot intoarce oricand langa tine sa te tin in brate ,mi-e frica. Mi-e frica pentru mine ,maine ai putea sa nu ma mai bagi in seama.Pentru ca asa esti tu..desi incerc sa te cunosc ,de fiecare data cand cred ca incep sa te cunosc mai bine ,faci tu ceva si-mi dai totul peste cap . De ce ? Esti instabil in ganduri ..si ma omoara pe dinauntru chestia asta ,jur ! Si daca ti-as spune toate astea ,nici nu m-ai baga in seama ..vorba aia ''iti intra pe-o ureche si-ti iese pe alta.'' In fine ,ma pun in pat langa tine ..in bratele tale mi-e cel mai bine ,imi gasesc refugiul in tine ! Ai sufletul meu la picioarele tale şi visele la fel. Sperantele mele sunt ale tale toate, asa au fost dintotdeauna. De ce refuzi iubirea?